Sunt sigur că la prima vedere această faptă ar fi considerată drept ultraj. În alte ţări civilizate gen Germania, SUA, UK chiar şi Franţa, Austria, te punea nenea miliţian jos, cătuşe, te târa până la dubă şi în acelaşi timp îţi frăgezea niţel tendoanele din tine. Să zică mersi că n-a trântit-o jos în ritm de electroşocuri şă-i pună cătuşele pe mânuţă, să o lase cu răni adânci.

Pe lângă toate astea, ar mai fi trebuit un combo de 1noapte la bulău+dosar penal. Eh ce stiţi voi… Deja m-am obişnuit să citesc câte o parte din constituţia ţării în fiecare zi.
Internetul deja vuieşte de acest clip care a devenit un viral, deja am auzit de petiţii pentru promovarea poliţistului, metode de a-l răsplăţi.

Ideea e unică şi sinceră: vrem o ţară fără infractori. (more…)

*/ Sunt multe paragrafe de citit. Dar merită. Garantez.

Diferenţa de mentalitate oras rural(Darabani) /oraş urban (Suceava).

Eu îmi trăiesc viaţa de toate zilele în oraşul Darabani, cel mai nordic al ţării. E mediu rural, nu am ce zice, oamenii încă îşi câştigă existanta cu ajutorul pământului, dar nu trăim în peşteri. Parinţii mei, Dumnezeu să-i binecuvânteze, mi-au oferit educaţia care s-a putut, m-au purtat prin şcoli, m-au învăţat ce e bunul simţ şi cum să te comporţi în societate.

Azi am fost alături de colegi în IuliusMall, mai apoi la patinuarul din Suceava. Înainte de a face niţel surf, am fost să mâncăm ceva. Eram 4 băieţi, am stat la rând să ne luam de haleală şi dupa, dând prioritatea doamnelor şi domnişoarelor, ne-am asezat la o masă, să înfulecam. Luam masa, discutam între noi.

În câteva zeci de secunde în spatele nostru au apărut un grup de 5 dobi-pitipoance. Am încercat să mâncăm în linişte, să avem parte de tihnă. Nu s-a putut. De ce? Îmi savuram paharul de cola cu gheaţă când am început să aud invective din ce în ce mai seriose la adresa noastră. Ce-am făcut? Vroiam să luam o masă liniştiţi.

Nu s-a făcut nici un schimb de replici, auzeam doar “ţărani”, “tu tu, ţărane”, “băi, de ce nu răspundeţi?” “uite cum mănâncă ăla”, urmate de gesturi ostentative gen arătat cu degetu în public şi altele. Apoi, o semiparalelă scotea un sunet dintr-o jucarie. Te zgâria pe creier,  excesiv de nasol.

Am dat ultima înghiţitură să lunece prin esofag şi m-am întors, “Fetelor, încercăm să mâncăm.. vă rog să ne lăsaţi să ne tihnească”. Atât le-o trebuit. Parcă am aruncat benzină pe foc, micul conflict a devenit enorm şi e normal să-ţi sară pepeneii când te comentează nite pu(ş)ţoaice. Mi-am zis, “hai, dăle-n p%&# mea, hai la baie şi după ne continuam gustarea, poate s-or linişti “.

Când am venit, la fel. Am intrat în vorbe cu ele, în 20 secunde s-au înroşit şi aveau capu plecat în jos. Dar tot guralive. Am pus câteva întrebări.

A-ţi auzit vreodată voi de blog alias known ass jurnal online? Se uitau parcă le-aş fi luat mamele la bună ziua.

Vreodata aşa, ca chestie, a-ţi interacţionat cu twitter sau social media? Auzi-tai tu de zoso, arhi sau piticu sau măcar M.Cărtărescu? Ele, “piticu porno?” D0h.

Zic bine, captând atenţia tuturor, “Dar câte dintre voi aveţi hi5? Daca una de aici nu are, eu s-ar pe geam”. Aveau toate şi le-am împins exact unde trebuia. Ce a urmat? “fată, am o noua poză pe hi5, vreau comentariuu”, “da si eu vreau comentarii” zice alta. Am încheiat cu poftim cultură şi era exact ce ne trebuia sa ne continuam meniul, lăsându-le pe gaiţe în lumea lor.

Toate cele zise poate confirma şi Beta, a stat la masă cu mine.

În 2 minute, s-au ridicat de la masă şi borboloseau ceva pe acolo. Au încheiat cu “să mă piş pe faţa voastră” către noi. Am lăsat mâncarea şi am plecat. Români. PUNCT.

Ideea. Dacă eşti crescut la oraş asta nu înseamnă că eşti educat. Mă uitam, un grup de oameni vor să ia o masă şi încep să fie luaţi la mişto de niste pizduţe, că aşa l-i s-a sculat lor.

Unde bat eu? E vreme de criză, dar hai să fim serioşi, nu e criză şi la bun simţ.

Poate că acum ar trebui să fim mai buni, mai respectoşi, mai ecologici, mai modeşti. Altfel, nu putem să frânăm adâncirea în căcatu în care patinăm.

Aa da. Şi dacă vreuna din piţipoancele care au interacţionat cu noi, mă urmăreşte.. un singur cuvânt. Ruşine.

Probabil unul dintre momentele în care aş vrea să lăs pe altcineva să preia controlul. Toată săptămâna teste, încă de mâine debutez cu lucrare scrisa la mate, psihologie, şi următoarele zile, în ordine: chimie, fizică, informatică, geografie, cele mai grele obiecte.

Majoritatea au chiulit/ şi-au făcut orele ca să fie făcute/ alţii cu un dezinteres total, dar acum trebuie note. Prima, a 2-a. Nu contează. Lucrări neanunţate peste lucrări neanunţate.
Nu mă plâng, dar la mate-info e chiar greu

Şi te mai întrebi de ce suntem plini de cretini care populează internetu.
Lipsa de modele, uite-o. Cercopiteci analfabeţi, gălbejiţi, care ne vor hotărâ viitorul în 20-30 ani.
Frumoasă generaţie.

Ombladon [Parazitii] : vz k ma iau d tot neamu uh d te k k i p t

post scriptum1: nu mi-a fost adresată mie
post scriptum2: surprinsa pe un server public MMORPG(+1000 playeri)

Cu toţii îl cunoastem pe Toni Tecuceanu, comicul de la Cronica Cârcotaşilor care a murit zilele trecute din cauza complicaţiilor aferente la gripa porcină. Acum lumea se vaccinează de frică. Aşa e la noi, ori educaţi cu forţa, ori trebuie să ia pe “cineva” ca să vedem lucruri evidente.

Se călcă oamenii în picioare în faţă la spitalul Matei Balş, chiar şi în oraş la mine a întrat frica în cercopiteci. Ştiţi cum e, unul face vaccinul şi după se porneşte efectul de domino.

Vaccinul? Eu unul nu-l fac. Cine ştie ce-o fi.

O fi.

… sau ce se întâmplă dacă înghiţi lichid seminal?
Suntem înconjuraţi de oameni culţi, asta e clar. Ei sunt printre noi.
Fata asta îşi schimbă culoarea ochilor din căprui în verde în câteva minute.

Oh crap, d0h!

Am urmărit aseară un documentar pe Discovery din care am tras nişte concluzii. Un copil de la vârsta de 2-3 ani, crescut într-un mediu social defavorabil, are 67% şanse să devină infractor, criminal, un golan fără note bune la şcoală sau un om al străzii. De ce? Imediat vă spun.

De cele mai multe ori părinţii sunt plecaţi la muncă, cei mici râmânând singuri, la desene. Acum sunt tot felul de prostii care intrigă la violenţă, să-i rupi capu, să-l împuşti, să-l baţi. Nici măcar numai este clasicul “bine învinge răul la final”, acum sunt tot felul de roboţi şi de lighioane penibile care nu fac decât pe ăla micu să se formeze după ei. Dacă monstrul ăla cu 20 capete îi rupe capu lu unu, puştiu se duce la păpuşa lu sorsa şi îi rupe capu. Dacă ăla se joacă cu, cuţitele, ala micu, la fel.
Aştia mici sunt cel mai uşor de prostit, mai ales la vârste fragede.

Acum. De ce?
Pentru că noi am fost crescuţi cu Tom şi Jerry, fetiţele Powerpuff, Eustake, Ben Ten, Testoasele nuştiu care şi libelulele x. Noi nu am văzut sânge, noi nu am văzut capete smulse şi pumni în cap.
Noi nu.

A-ţi renunţa la un lucru de tot, drastic.. să zicem: un om îţi livrează pâine proaspătă în fiecare zi, la ora 7:00, negreşit de 3 ani. Azi a întârziat şi nici măcar nu a fost vina lui. Tu l-ai concediat. E corect aşa din punct de vedere moral, atât şi etic?