11 decembrie 2009.
Şcoala s-a terminat cu o săptămână mai devreme din cauza concediului fără plată al profesorilor. Guvernul Boc a constatat că este nevoie de raţionalizarea cheltuilelilor şi aşa, clasa muncitoare stă acasă. Fără bani.

Prima parte a anului o fost puţin cam anost din cauza regimului comunist şi a profesorilor. I get used with it, s-o terminat prima parte dintr-a 9-a, o venit semestrul II, când m-am hotârât să mă mişc a lua nişte note mai măricele. În fine, nu mă apuc să povestesc tot ce se petrece.

Debutul clasei a 10-a a fost marcat de unele întâmplări bune şi altele, mai puţin bune. M-am obişnuit la profilul care îl am, am renunţat la transfer. Când dai de greu, schimbi traseul. Nu şi pt mine. La obiectele de profil, mediu. Istoria, geografia, româna, limbi străine, parcă mai mult mă înclin spre uman, nu real. This is it, pană să mă fac pompier mai este.

Una peste alta, a fost un an bun. Dar de multe ori am deraiat. Cel mai greu de până acum. Mi-am mai dizolvat câteva limite în privinţa unor lucruri, pot zice că nu-mi găsesc cuvintele. Păcat că nu am scris la ora 8 când am început şi am plecat, acu parcă mi-a dispărut latura creativă .

<3 10 B & Em aerhoplanes

Aproximativ 90% din articolele scrise pe bloguri care le-am întâlnit săptămâna aceasta au ca subiect “şcoala” sau ceva asemănător. Multele nici nu au mai apucat post-uri viitoare, deoarece timpul alocat acestuia a scăzut masiv. Din păcate, această secetă din blogosferă nu face bine nimănuia.

Unele bloguri parca-s paralizate, toţi s-au dat pe filmuleţe şi poze, alţii pe articole de câteva paragrafe, doar să scape sau să facă norma de 1 post per day.  Cauza inactivităţii o ştiţi desigur, apariţia şcolii şi dictatura care o aduce mai peste tot. Din păcate aduce şi un stres enorm pt. cei care dau bac-ul dar şi pentru cei care au nişte babuini la catedră care le cer mai mult decât pot şi fac pe necuratu în patru că el vrea elevi de olimpiadă.

Întradevăr, nu poate fi tot timpul vacanţă. Trebuie să punem osciorul la treabă şi să stoarcem neuronii pentru a realiza diferite lucruri. Aşa-i viaţa, din stanga primeşti un şut în fund, din dreapta o palmă peste faţă dar sunt sigur că peste ceva timp nu-ţi vei aminti, pentru că durerea e trecătoare la fel cu tot amarul ei.

“Din partea mea, daţi foc la toate cataloagele!”

08:00 AM – “ding ding dinggg, tanananana”
08:00:02 AM – “Alarm delayed for 10 minutes”
08:10 “ding. wake up u lazzy”

Nu m-am aşteptat să mă trezesc aşa repede având în vedere faptul că eram obişnuit să dorm până la amiază iar aseara am închis ochii în jurul orei 1. Astăzi a fost prima. Din 9 luni, pline de chin. Ziua a început fără pregătiri masive sau alte forfote nefolositoare.
Simplu, fă patu, duş & bathroom things, pregăteşte-ţi hainele şi mărţăguşurile.. şi valea.
Drumul spre şcoală a fost învelit cu zâmbete, chiote, regrete şi nostalgii, dar cel mai important, cu bulane proaspete. “Emiiii, uite bre.. ce fese pe domnişoara aia…!”

Odată ajuns, salutări cordiale cu toţi şi toate, surâsuri, intrebări cu duiumu fiind brăzdat de o stare de impacienţă puternic, m-am hotărât sa fac ceea ce fac mai bine: să nu ies in evidenţă şi să mă bucur de lucruri mărunte. A urmat un discurs obositor de-a lungul căruia spatele o scrâşnit puternic. Directori, profesori, preoţi, primari, inspectori, toţi au avut câte ceva de zis. Mă bucur că n-am fost înăduşeală, şi totuşi am purtat costul negru, camaşă şi cravăţică, după cum e tradiţia.

Am suportat uşor toate, deoarece buboacele*(a se citi corect), official, rullează finuţ. Nu ştiu cum să mai continui propoziţia viitoare pentru că mie greu să mai scriu ceva pe subiectul ăsta. Până acum frazele au mers godless. Acum numai este valabil citatul “Cur, ţâţe.. ce mai vreţi?”, aproximativ toate buboacele-s frumuşele.

Colegi. Aceaşi.
Poate 2-3 mai schimbaţi, în rest aceaşi oameni inimoşi şi de treabă. Mă bucur că nu am ca alte clase, 20 piţi, 6 cocălari şi 1 punker-iţă. Poate 1-2 mai reticenţi, prea trufaşi cu toţi şi orbi de egoism.

Poate o să vă fie greu să înţelegeţi postul. Recitiţi-l.

M-am simţit mai bine ca în orice an. Totuşi, puţin jenat şi stânjenit de multitudinea de feţe noi care trebuia să le flashuiesc, m-am simţit puţin trădat de atmosfera de emoţii şi alte reacţii de intensitate maximă şi durate relativ scurte.

Spor la note bune şi la vânat buboace :X !

Probabil majoritatea dintre noi am dori o prelungire a vacanţei deoarece cea care tocmai suntem gată sa-i punem punct, a trecut extrem de repede. Personal, îmi pare că nici n-am avut timp să mă învârt, să fac lucruri care vroiam să le fac de mult. Treabă e că majoritatea le-am făcut, gen “buy beer and drink with your friends day n nite, every day”, “să vin acasă de la grătărele, party-uri şi alte nebunii când ai mei îşi savurează cafeaua”, defapt, dacă mă gândesc bine, o fost câteva săptămâni când salutam păsărele care ciripeau, pe la 5-6 dimineaţa şi certam cocoşii că-şi începeau ritualul pe la 3, în loc de 5 am… În rest, viaţa la vârsta asta e frumoasă, nu pot să zic alte detalii private >:) .

Decepţii, amăgiri, tristeţuri? Ai dale-n spirt, că de ele nu-ţi aduci aminte, decât dacă nu vrei să le uiţi şi să fii un emo compus doar din ranchiună si viaţa pe messenger.

Am citit multe bloguri azi. Same subject : începerea şcolii. Unuii sunt extaziaţi, unii nu-şi găsesc locul în colectiv, alţii fac pe emo că n-au prieteni în clasă. Eu nu înţeleg cum poţi să nu te simţi bine cu aceaşi oameni care-i vezi zi de zi, an de an, oră de oră, 4 ani la rând. Persoane alături de care trăieşti 50% din timpul tău. Acum depinde, decă eşti o pitzi înţepată şi cu fumuri, cum să te accepte lumea!? Acelaşi lucru şi pentru băietanii supăraţi, ofticaţi şi încordaţi. (de stress lol )

Flegmatic şi coleric dau de pământ şi-i zgudui pe adepţii comunismului alias known ass bloody teachers. Trazniiar să-i trăsnească. Bunătatea.
Pentru mine urmează clasa a 10-a, deci situaţia e cam complicată având în vedere hazardul din învăţământ românesc şi mai ales, practicanţii acestuia. I supose that I can handle it.

Eu mi-am găsit locul printre colegii mei. Consider că şcoala e un loc unde trebuie să te simţi bine, să înveţi minuţios, distrându-te. Sincer, mă simt bine în colectivul care l-am găsit la începutul clasei a 9-a. Suntem părtaşi la aceleaşi suferinţe, tiranizati zilnic, dar aceste lucruri ne călesc.

Merg pe principiul “Same sheet, another victim!”.

By the way, tradiţia cere câte un post despre prima zi de şcoală,  în fiecare an.. so, fiţi pe fază!

Începerea noului an şcolar 2009-2010 ar putea fi amânată pentru data de 24 septembrie. Din ştirea de la televizor am aflat doar că e vorba de cele 10 zile de concediu fără plată şi că ministrul e de acord cu data de 24 septembrie. Deasemenea, elevii vor fi anunţaţi marţi dacă întradevăr zvonul se materializează.

Ministrul Andronescu cu federaţiile sindicale din învăţământ, ca să stabilească planul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Iar amânarea începerii anului şcolar pare a fi soluţia cel mai uşor de acceptat pentru toată lumea.

Personal, nu cred că va fi posibilă prelungirea vacanţei, pentru elevi, deoarece orice zi pierdută, e o zi pierdută pentru şcoală. Nu mi-ar place să mai stau acasă 2 saptămâni acum şi să vin la şcoală sâmbăta şi duminca sau să stau peste program să recuperez orele pierdute.

DA! S-A TERMINAT în sfârşit anul şcolar. Uhm, uneori cred ca a trecut prea greu, uneori zic că a zburat parcă pe lână mine. Vacanţă, să vezi acum timp berechet de ce vrei tu. Timp care îl foloseşti cum vrei , când vrei . Ca orice elev, e normal să aştept vacanţa.. încă nu ştiu ce planuri să-mi fac, mai aştept să se liniştească treburile.

Gata cu orele matinale de trezit, cu stresul şi alte chestii caracteristice unui regim comunist. De acum, mai lejer programul. Am terminat anul relativ bine, am învăţat mult mai bine ca în semestrul 1 când nu mă puteam obişnui cu liceul. Îmi amintesc de unele posturi, chiar şi acum îmi dau fiori şi zguduirile nervoase pe care le aveam..uhm

Vă amintiţi că vă ziceam de un concurs la care am participat eu şi Beta? Doar o menţiune, din ~100 brainiaci.. locul 5. E perfect, la cât m-am strufocat eu…

În rest toate bune şi frumoase, incep să mă apuc şi eu de blog. Tre să cumpăr domeniul pentru încă un an (deşi mă gândesc să-l iau lifetime), să schimb tema pentru că are cam 4-5 luni, să-l optimizez şi alte planuri care vreau să le pun în mişcare.

Until next post, sănătate!

Este bine când iei o palmă peste faţă [ la modul figurat], tre să ştii cum să i-o întorci. Cu vărf şi indesat.

Sunt momente în care te simţi aiurea, în care te simţi prea neputincios în a face unele lucruri, chit că ai vrea să le faci din tot dinadinsul. Sunt momente în care eşti la pământ, când vrei să te ridici, dar ei tot te apasă… şi te apasă… şi te apasă.

Este greu să ieşi din impas atunci când nu te ajută nimeni şi simţi că nu ai nici un sprijin. În această situaţie dacă te aflii e cam naşpa, pentru că deoarece întrucât sunt mai multe motive. (da, ştiu că-s sinonime. <pt agramati>. )

Treaba e simpla. Trebuie să te încrezi în forţele proprii şi să te ţii bine pe picioare ca să poţi trăi în viaţa asta. Trebuie să fii arţăgos şi anti-social ca să poţi supravieţui. Trebuie să tragi din toate părţile ca să poţi avea ceea de ce ai nevoie şi să fii un dăla fără sentimente. Toate asta din cauză că trăieşti într-o ţară de cacat şi ai o mare probabilitate să ai şi perioade de cacat.

Punct.

Da. Aşa m-am simţit azi la şcoală. Ca într-un congelator.

După vacanţa de Crăciun, revenirea la şcoală nu a venit cu cele mai bune întenţii. A sosit cu o dimineaţa în care greu m-am trezit, deoarece eram obişnuit ca tot omu să dorm până la 11-12:00 (desigur, stăteam până la 3-4 dimineaţa la pc, trebuia să recoper cumva ), şi a continuat greu cu plecare la şcoală.

Bucuria revederii colegilor, dimai bucuria, că pentru unii, sincer nu mi-era dor de ei dar aşa o fo să fie. Încă de dimineaţă de când am intrat în liceu, un miros greu de benzină duhnea pe holuri de-ţi venea să scoţi capu pe geam.

Bun, am ajuns în clasă.

Orele de curs sau petrecut pe un frig greu suportabil, fiindu-mi cam greu să scriu şi să fiu atent, deoarece eram îmbrăcat doar în tricou,camaşă şi un plover (armani :> aviz amatorilor). Primele ore au mai mers cum au mai mers, dar după chiar că a fost jale, ţinând cont că am avut până la 3.

Nu zic că a fost un frig insuportabil şi înţeleg ca e după vacantă, dar normal că trebuie să pui mai mult pe foc ţinând cont de condiţiile actuale.. dar ce să faci.

Oare ce fac ăştia cu lemnele? Le folosesc pe post de scobitori cănd mânâncă friptură de melc la restaurant în haina lor din blană de crocodil? Întersant..