*/ Sunt multe paragrafe de citit. Dar merită. Garantez.

Diferenţa de mentalitate oras rural(Darabani) /oraş urban (Suceava).

Eu îmi trăiesc viaţa de toate zilele în oraşul Darabani, cel mai nordic al ţării. E mediu rural, nu am ce zice, oamenii încă îşi câştigă existanta cu ajutorul pământului, dar nu trăim în peşteri. Parinţii mei, Dumnezeu să-i binecuvânteze, mi-au oferit educaţia care s-a putut, m-au purtat prin şcoli, m-au învăţat ce e bunul simţ şi cum să te comporţi în societate.

Azi am fost alături de colegi în IuliusMall, mai apoi la patinuarul din Suceava. Înainte de a face niţel surf, am fost să mâncăm ceva. Eram 4 băieţi, am stat la rând să ne luam de haleală şi dupa, dând prioritatea doamnelor şi domnişoarelor, ne-am asezat la o masă, să înfulecam. Luam masa, discutam între noi.

În câteva zeci de secunde în spatele nostru au apărut un grup de 5 dobi-pitipoance. Am încercat să mâncăm în linişte, să avem parte de tihnă. Nu s-a putut. De ce? Îmi savuram paharul de cola cu gheaţă când am început să aud invective din ce în ce mai seriose la adresa noastră. Ce-am făcut? Vroiam să luam o masă liniştiţi.

Nu s-a făcut nici un schimb de replici, auzeam doar “ţărani”, “tu tu, ţărane”, “băi, de ce nu răspundeţi?” “uite cum mănâncă ăla”, urmate de gesturi ostentative gen arătat cu degetu în public şi altele. Apoi, o semiparalelă scotea un sunet dintr-o jucarie. Te zgâria pe creier,  excesiv de nasol.

Am dat ultima înghiţitură să lunece prin esofag şi m-am întors, “Fetelor, încercăm să mâncăm.. vă rog să ne lăsaţi să ne tihnească”. Atât le-o trebuit. Parcă am aruncat benzină pe foc, micul conflict a devenit enorm şi e normal să-ţi sară pepeneii când te comentează nite pu(ş)ţoaice. Mi-am zis, “hai, dăle-n p%&# mea, hai la baie şi după ne continuam gustarea, poate s-or linişti “.

Când am venit, la fel. Am intrat în vorbe cu ele, în 20 secunde s-au înroşit şi aveau capu plecat în jos. Dar tot guralive. Am pus câteva întrebări.

A-ţi auzit vreodată voi de blog alias known ass jurnal online? Se uitau parcă le-aş fi luat mamele la bună ziua.

Vreodata aşa, ca chestie, a-ţi interacţionat cu twitter sau social media? Auzi-tai tu de zoso, arhi sau piticu sau măcar M.Cărtărescu? Ele, “piticu porno?” D0h.

Zic bine, captând atenţia tuturor, “Dar câte dintre voi aveţi hi5? Daca una de aici nu are, eu s-ar pe geam”. Aveau toate şi le-am împins exact unde trebuia. Ce a urmat? “fată, am o noua poză pe hi5, vreau comentariuu”, “da si eu vreau comentarii” zice alta. Am încheiat cu poftim cultură şi era exact ce ne trebuia sa ne continuam meniul, lăsându-le pe gaiţe în lumea lor.

Toate cele zise poate confirma şi Beta, a stat la masă cu mine.

În 2 minute, s-au ridicat de la masă şi borboloseau ceva pe acolo. Au încheiat cu “să mă piş pe faţa voastră” către noi. Am lăsat mâncarea şi am plecat. Români. PUNCT.

Ideea. Dacă eşti crescut la oraş asta nu înseamnă că eşti educat. Mă uitam, un grup de oameni vor să ia o masă şi încep să fie luaţi la mişto de niste pizduţe, că aşa l-i s-a sculat lor.

Unde bat eu? E vreme de criză, dar hai să fim serioşi, nu e criză şi la bun simţ.

Poate că acum ar trebui să fim mai buni, mai respectoşi, mai ecologici, mai modeşti. Altfel, nu putem să frânăm adâncirea în căcatu în care patinăm.

Aa da. Şi dacă vreuna din piţipoancele care au interacţionat cu noi, mă urmăreşte.. un singur cuvânt. Ruşine.

Astăzi am fost la ruşi, în Ucraina. Interesantă ţară, am văzut multe care mi-au plăcut şi locuri frumoase. Voi scrie mai tărziu ceva despre ruşi pentru că deabia acum am ajuns (plecat de la 5 dimineaţa) 8-| şi sunt foarte obosit. So, see u tomorrow!!